Games Database- aplicatii android , cel mai mare blog de jocuri android, apk jocuri, aplicatii android, apk aplicati din Romania
Jocuri Android Gratis

Admite excepția inadmisibilității recursului,




CURTEA DE APEL TÂRGU M____

SECȚIA I CIVILĂ

Cod ECLI    ECLI:RO:CATGM:2020:002.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Nr. de înregistrare ca operator de date cu caracter personal  - 3132 

Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanțiimpotriva deciziei nr. 1099 din 17 decembrie 2019 , pronunțată de Tribunalul , î n dosar nr. .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pârâta intimată și avocat pentru reclamanții recurenți lipsă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul a fost declarat în termenul legal, timbrat cu taxa judiciară de timbru de 100 lei și că s-a parcurs procedura prealabilă .

Neformulându-se alte cereri, instanța din oficiu invocă și pune în discuție excepția inadmisibilității recursului, prin raportare la dispozițiile art. 995 alin. 3 Cod procedură civilă, având în vedere obiectul cauzei și petitele deduse judecății, care vizează un partaj judiciar prin modul de formulare al acestor petite și având în vedere data introducerii acțiunii și faptul că Legea nr. 310/2018 a intrat în vigoare după formularea acțiunii și care prevedea că aceste cauze având ca obiect succesiunea sunt supuse numai apelului.

Reprezentanta reclamanților recurenți solicită a se constat a că printre petitele formulate există și o acțiune în constatare, fiind o dezbatere a succesiunii după , iar lotul 1 este proprietatea exclusivă a reclamantei . Arată că în recurs a formulat și argumente care vizează nelegalitatea excepției inadmisibilității căii de atac a recursului, făcând trimitere la decizia Curții Constituționale și la momentul intrării în vigoare a acesteia, respectiv cel al publicării în Monitorul Oficial din 20.07.2017, iar acțiunea  a fost trimisă prin poștă în 19.11.2018.

  Instanța unește cu fondul excepția invocată și acordă părților acordă cuvântul asupra excepției și asupra fondului cauzei .

Reprezentanta reclamanților recurenți solicită respingerea excepției inadmisibilității recursului, apreciind  că deși Decizia nr. 1099/2019 are mențiunea că este definitivă, recursul este admisibil, pentru următoarele motive: Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 369/30.05.2017, publicată în Monitorul Oficial din 20.07.2017, s-a pronunțat referitor la sintagma „precum și alte cereri evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei” cuprinsă în art. 18 alin. 2 din Legea nr. 2/2013, în sensul că este neconstituțională, fiind supuse recursului toate hotărârile pronunțate după publicarea acestei decizii, privitor la c ererile evaluabile în bani. Acțiunea are trei petite : succesiunea după și solicitarea de a se constata care sunt cotele de moștenire dobândite de acesta, respectiv cele care se transmit moștenitorilor lui; o  acțiune civilă în constatare, care este supusă recursului, în sensul  de a se constata că lotul 1 este o proprietate exclusivă a reclamantei ; radierea numelor pârâților din cartea funciară, de pe lotul 1, care este proprietatea exclusivă a reclamantei, având în vedere considerentele expuse în acțiunea introductivă.

Cu privire la fondul cauzei, reprezentanta recurenților solicită admiterea recursului, în temeiul art. 488 pct. 6 și 8 din Codul de procedură civilă, deoarece conținutul hotărârii cuprinde argumente contradictorii, străine soluționării cauzei și faptul că au fost încălcate dispozițiile legale din materia succesiunii. Arată că de la o eroare materială pronunțată într-o sentință de Judecătoria , s-a ajuns ca, la sistarea stării de indiviziune, să fie introduși în cauză moștenitorii lui , care avea un drept de uzufruct viager asupra unui bun supus indiviziunii, dar fără  a constata că încă din timpul procesului a renunțat la acest drept de uzufruct viager și a decedat în timpul procesului. În acest context, instanța a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor, dar aceștia nu au solicitat recunoașterea unui drept de proprietate dobândit prin moștenire, fiind copiii din cele două căsători i a le defunctului, pârâta intimată fiin d fiica defunctului din prima căsătorie. Din această eroare s-a ajuns ca prin hotărâre, la sistarea stării de indiviziune, moștenitorii lui să fie înscriși în hotărâre ca dobânditori ai unui drept de proprietate. Reclamanții au fost  nevoiți să stabilească cota de proprietate care i se cuvenea defunctului, cine sunt moștenitorii și cum se împarte cota de proprietate, deoarece situația de carte funciară este ambiguă, fără a fi menționate cote. Momentul stabilirii cotelor este momentul individualizării dreptului de moștenire care se cuvine copiilor defunctului. În mod nelegal, instanțele de fond și apel au constatat că există putere de lucru judecat, în sensul că reclamanții vor să modifice hotărârea pronunțată în anul 2015 referitor  la defunctul , dar în procesul precedent s-a discutat exclusiv sistarea indiviziunii referitor la un teren de 800 mp, vizând dreptul de proprietate exclusiv al lui și nu succesiunea lui , ca în prezenta cauză. A depus la dosar somația dintr-un dosar execuțional, pentru a se înțelege unde s-a ajuns din cauza acestor proleme neelucidate de instanțe , deoarece , ajungând să fie trecută în cartea funciară ca moștenitoare după  să formuleze pretenții de punere în posesie referitor la imobilul respectiv. A fost admisă cererea de suspendare a executării, contestația avânt termen la 21.10.2020, însă nu a avut niciodată un drept de proprietate și nu putea transmite vreun drept moștenitorilor, iar pârâta profită de această ambiguitate și de refuzul de a se soluționa cererea reclamanților, fiind necesar a se stabili care este moștenirea lăsată de defunct, în raport de art. 6 din CEDO, privind dreptul la un proces echitabil, pentru a se preveni noi litigii. Arată că va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

P ârâta intimată arată că mama sa a cumpărat grădina, din care moștenește și dânsa, apoi tatăl său a cumpărat materiale pentru casă și a ridicat-o și a venit mama vitregă în casă, nefiind construită împreună cu defunctul, ci doar acesta singur a construit-o. mai arată că după ce dânsa s-a căsătorit, a venit să locuiască într-o cameră pentru a-l îngriji și i-a promis că trece pe numel e său și celelalte două camere dacă îl îngrijește. a locuit acolo 10 ani și a terminat de construit casa, tatăl său fiind foarte bogat și că a înțeles greșit întrebarea despre persoana care locuiește în casă, zicând că locuiește .

I nstanța reține cauza în pronunțare, aceasta urmând a avea loc prin punerea soluției la dispoziția părților prin grefa instanței.

 

CURTEA DE APEL


Prin sentința civilă nr. 424/06.06.2019 Judecătoria a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanții , în contradictoriu cu pârâta, având ca obiect succesiune.

Prin decizia civilă nr. 1099/17.12.2019 Tribunalul a respins apelul declarat de reclamanți împotriva sus-menționatei sentințe.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea recursului, desființarea deciziei civile, rejudecarea cauzei, admiterea apelului, anularea sentinței, reținerea cauzei spre rejudecare , iar pe fond admiterea acțiunii civile.

În motivarea recursului, ca și chestiune prealabilă, consideră că deși în partea finală a deciziei s-a trecut mențiunea că este definitivă, recursul este admisibil, având în vedere decizia nr. 369/30.05.2017 a Curții Constituționale, în urma căreia hotărârile pronunțate în procesele pornite ulterior publicării acestei decizii sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs, indiferent de pragul valoric. Procesul a fost pornit la data de 21.12.2018. Această concluzie este confirmată și de prevederile art. XVIII alin. 2 din Legea nr. 2/2013.

Ca și motive de recurs a invocat prevederile art. 488 alin. 1 pct. 6 Cod procedură civilă , cu referire la invocarea în motivarea deciziei a unor aspecte străine de natura cauzei, cu preluarea greșită a informațiilor privind acțiunea civilă și sentința pronunțată de Judecătoria și pct. 8, cu referire la aplicarea greșită a dispozițiilor art. 430-432 Cod procedură civilă , aplicabile excepției autorității de lucru judecat și a celei a puterii de lucru judecat, care au stat la baza pronunțării hotărârii, precum și a dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului , prin refuzul soluționării acțiunii civile, având în vedere argumentele de fapt și de drept expuse în acțiunea civilă.

La termenul de judecată din data de 6.11.2020 instanța de recurs a invocat din oficiu excepția inadmisibilității căii de atac a recursului, excepție care urmează a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei la data de 19.11.2018 (data poștei), reclamanții au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta , ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să procedeze la dezbaterea succesiunii după defunctul , de cedat la data de 01.04.2015, în următoarele condiții: să se constate faptul că la data decesului acestuia, în patrimoniul său, nu avea nici un bun, astfel că pârâta , respectiv reclamanții , în calitate de copii ai defunctului din cele două căsătorii, nu au dobândit pe calea moștenirii legale nici un drept real sau de creanță; să se constatate faptul că LOTUL nr. l din imobilul situat în . județul , înscris în CF nr., nr. cadastral xxxxx(fost nr.top.77/25/3/1) compus din teren de 427 mp. pe care se află amplasată o construcție la nr . cadastral xxxxx-C1 casă de locuit de 93 mp cu două camere, antreu, cămară de alimente și anexe gospodărești, din cărămidă și acoperită cu țiglă este proprietatea exclusivă a reclamantei ; să se dispună radierea numelor pârâților și din C.F. nr.xxxxx , nr. cadastral xxxxx, xxxxx-C1, privind imobilul din , LOTUL nr. l, fiind proprietatea exclusivă a reclamantei .

Prima instanță a respins acțiunea reclamanților, reținând existența puterii de lucru judecat, cu referire la sentința civilă nr. 1087/22.12.2015 pronunțată de Judecătoria L____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, care a avut ca obiect partaj judiciar – ieșire din indiviziune. S-a reținut de către prima instanță că în realitate în prezentul dosar reclamanții urmăresc să înlăture dispozițiile acelei sentințe, respectiv să se modifice proprietarul imobilului în litigiu, deși prin acea hotărâre s-a stabilit care sunt proprietarii imobilelor și cotele lor părți.

Aceleași considerente a reținut și instanța de apel, care a arătat că în ambele procese reclamanții au urmărit să valorifice același drept de proprietate, pretinzând în ambele cauze aceeași calitate de moștenitor tranșată în dosarul anterior, că în dosarul anterior s-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la suprafața în litigiu și chiar dacă nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză între cele două cereri, stabilirea altor cote și a altor loturi de teren decât cele stabilite în favoarea acelorași părți încalcă puterea de lucru judecat a celor stabilite prin prima hotărâre. Apărarea că una din părți deține alt cotă de teren putea fi invocată doar până la ieșirea din indiviziune cu privire la acel imobil.

Din modul de formulare a petitelor, așa cum au reținut și instanțele de fond și apel, este evident că se urmărește o nouă ieșire din indiviziune cu privire la imobilul care a făcut obiectul ieșirii din indiviziune în dosarul anterior, astfel că obiectul prezentului dosar nu este succesiune, ci partaj judiciar.

Potrivit art. 995 alin. 3 Cod procedură civilă (în forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată), hotărârea de partaj este supusă numai apelului. Ca atare, având în vedere prevederile din norma procedurală specială, Curtea, în baza art. 496 alin. 1 Cod procedură civilă , va admite excepția inadmisibilității și va respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanți.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

 

Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu și în consecință:

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanții  toți cu domiciliul procesual ales în Târgu-, , împotriva deciziei civile nr. 1099/17.12.2019, pronunțată de Tribunalul .

Definitivă.

Pronunțată azi, 06.10.2020, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.   




Excepție de neconstituționalitate

Clauza de neconcurență

Motive de casare

Compensarea obligatiilor fiscale

Reducțiunea liberalităților excesive

Plata nedatorată

Chemare în judecata

 Anulare titlu de proprietate

rezolutiune contract intretinere

Anulare contract vanzare cumparare

sumelor incasate necuvenit

anulare decizie pensie

drept de preemptiune

 


0 Aici aveti voie sa comentati::

Trimiteți un comentariu